Efectivitatea legislației de mediu și o incapacitate cronică și cvasigenerală de a asigura respectarea sa reprezintă o problemă majoră și cu atât mai mult într-o perioadă de crize multiple, suprapuse și interdependente și de recul ecologic precum cea de acum. În pofida proliferării reglementărilor și a înmulțirii și diversificării structurilor instituționale de profil, realizarea deplină a normativității juridice de mediu rămâne mai degrabă un deziderat. Evaluările pertinente arată că aplicarea deficitară a legislației de mediu e o tendință mondială care exacerbează amenințările ecoclimatice. Chiar dacă numărul actelor normative în materie adoptate după Declarația de la Stockholm (1972) s-a multiplicat de 38-40 de ori, incapacitatea de a le aplica pe deplin rămâne unul din principalele obstacole în atenuarea schimbării climatice, reducerea poluării generalizate și prevenirea erodării biodiversității. Reglementările de mediu au cunoscut în ultimii 54 de ani evoluții cantitative și calitative substanțiale; constituționalizarea (protecției) mediului a condus la constituirea unui drept constituțional al mediului în 88 de state, în altele 65 problematica ecologică e prezentă în legile fundamentale, iar în ultimele decenii clima a devenit o nouă și autonomă dimensiune. Durabilitatea de mediu a IA e pe cale a-și cunoaște propria-i ecuație conceptual-juridică. De asemenea, peste 350 de curți și tribunale de mediu și climă au fost înființate în peste 50 de țări și în mai bine de 60 există dispoziții legale ce recunosc cetățenilor dreptul de acces la informația de mediu.
Se mai poate adăuga faptul că „în era ecologică” s-au semnat peste 1100 tratate internaționale în materie, s-au elaborat și adoptat legi-cadru sau coduri pertinente, s-au înființat diverse structuri instituționale (ministere, agenții ș.a.) de guvernanță ecoclimatică, dar fără ca efectivitatea dreptului mediului și eficiența sa să ajungă la un nivel suficient. Diferiți factori contribuie la o atare stare necorespunzătoare și situație dificilă a statului de drept al mediului: absența, insuficiența și deficitara coordonare între actorii implicați, slaba capacitate instituțională, lipsa de acces la informația pertinentă, insuficienta implicare a societății civile etc.
În continuarea unor contribuții fondatoare ale CIDCE la răspunsul mizelor protecției mediului, în special celor ale transformării ODD în realitate concretă și de utilizare în acest sens a indicatorilor juridici în dreptul comparat, cea de-a treia ediție a Colocviilor internaționale de drept al mediului e consacrată temei Efectivitatea dreptului internațional și comparat al mediului și indicatorii juridici și își propune să ridice și să găsească răspunsuri la probleme precum: evaluarea de mediu – între concept, exigențe și evaluare; indicatorii juridici – pourquoi, comment?; experiențe naționale; evaluarea protecției juridice a mediului și IA: ce ecuație?…
PROGRAM:
| MARȚI, 16 IUNIE |
| 9:00–9:30 Înscrierea participanților |
| 9:30 Deschiderea lucrărilor colocviului – Prof. Mircea Duțu, Președinte UEB – Prof. Michel Prieur, Președinte CIDCE |
| 10:00 Sesiunea I: Efectivitatea dreptului mediului: între concept și exigențe Moderator: Mircea Duțu – Efectivitatea dreptului mediului într-o societate în criză • Mircea Duțu, profesor de drept, Președintele UEB; – Măsurarea efectivității. Indicatorii juridici: pentru ce, cum? • Michel Prieur, Președintele CIDCE; – Societatea civilă și responsabilitatea grație indicatorilor juridici • Alfredo Pena Vega, Enseignant-chercheur, Institut interdisciplinaire d’anthropologie du contemporain, Centre Edgar Morain/EHESS –CNRS |
| 12:00–13:00 Pauza de prânz |
| 13:00–16:00 Sesiunea II: Des indicateurs juridiques au service du développement durable Moderator: Mircea Duțu – Indicatorii juridici și Obiectivele Dezvoltării Durabile (ODD) • Michel Prieur, Președinte al CIDCE; – ODD 14 în Brazilia • Carina Costa de Oliveira, Université de Brasilia; – ODD 14 în China Fei Mo, Beijing University; – Experiența tunisiană • Leila Chikahoui, Facultatea de Științe Juridice, Politice și Sociale din Tunis, Universitatea din Cartagina – Experiența portugheză • Alexandra Aragão, Universitatea din Coimbra, Portugalia. |
| MIERCURI, 17 IUNIE |
| 9:00–12:30 Sesiunea III: Ipostaze și evoluții Moderator: Michel Prieur – Indicatorii juridici și zonele umede (Ramsar) • Michel Durousseau, fost director al „Conservatoire des espaces naturels d’Alsace”, vicepreședinte al Societății franceze de dreptul mediului (SFDE) – Indicatorii juridici și poluarea mărilor și oceanelor • Lucie Brouwer, doctor în drept, expert în drept maritim, CIDCE – Evaluarea efectivității strategiei mediteraneene de dezvoltare durabilă • Julien Prieur, doctor în drept, expert în dezvoltare durabilă, CIDCE – Convenția de la Aarhus și indicatorii juridici • Laurent Vassalo, doctor în drept, CIDCE – Efectivitatea dreptului la informația de mediu. Rolul IA • Andrei Duțu-Buzura, conf. univ. dr., Facultatea de Drept, UEB – Măsurarea efectivității dreptului mediului în România. Experiențele de drept comparat și perspective naționale • Gabriel Manu, conf. univ. dr., rector UEB – Inteligența artificială și evaluarea protecției juridice a mediului • Marie Bonnin, Université Cadi Ayyad, Marrakech, Maroc – Indicatorii juridici și adaptarea la schimbările climatice • Mircea Duțu-Buzura, lector univ. dr., Facultatea de Drept, UEB |
| 12:30–13:00 Concluzii – Prof. Mircea Duțu, Președinte UEB; – Prof. Michel Prieur, Președinte CIDCE |
Comitetul științific:
– Prof. Mircea Duțu, Președinte UEB;
– Prof. Michel Prieur, Președinte CIDCE;
– Prof. Daniela Marinescu, Universitatea din București;
– Prof. Alexandra Aragão, Universitatea Coimbra, Portugalia.
Comitetul de organizare:
– Conf. univ. dr. Gabriel Manu;
– Conf. univ. dr. Andrei Duțu-Buzura;
– Conf. univ. dr. Angelica Cobzaru.
– Lector dr. Mircea. M. Duțu-Buzura;