Asociatia Studentilor Ecologisti
Pagina de Facebook
Formular de inscriere
Adresă de e-mail: asociatiastudentilorueb@gmail.com
Cu ocazia protestului fermierilor și transportatorilor au apărut în spațiul public imagini și concepte care păreau cunoscute: puterea omului simplu care poate schimba guverne eventual cu forța fizică, eroismul protestatarilor, gospodina care din puținul ei gătește pentru „eroi”, lacrimi pentru România, apel la solidaritate, patriotism…
Articolul 148 – marele absent din retorica „suveranistă” - Monique PRAGER, studenta – Facultatea de Drept a Universității Ecologice din București
Fără a analiza protestul în sine, nu putem să nu remarcăm faptul că dragostea de țară nu a mai cunoscut așa o popularitate decât înainte de ‘89!
Curentul „suveranist”, apărut recent pe scena politică europeană, alimentează tema patriotismului și ia amploare.
Paradoxal, termenul „suveranist” nici nu apare în Dicționarul Explicativ Român!
Termenul „suveran” în schimb ne amintește de articolul 1 din Constituție: „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.”
Noțiunea suveranității este detaliată în mai multe ramuri ale Dreptului, de la Drept Constituțional și până la Drept Administrativ sau Drept European. Teoria este clară și logică. Suveranitatea ne apare ca o expresie naturală a binelui și a echității.
Și totuși, coborând în realitatea premergătoare alegerilor europarlamentare, opțiunea „suveranistă” se prezintă mai degrabă ca o fractură de logică elementară.
Retorica „suveranistă” vehiculează repetitiv supremația Constituției pe care o prezintă ca fiind în opoziție față de Uniunea Europeană. Discursul se învârte mai mereu în jurul primului articol al Constituției, ignorându-se tocmai partea care tratează Integrarea în Uniunea Europeană: articolul 148. Iată ce afirmă alineatul doi:
„Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”
Pe 7 decembrie 2023, a avut loc în București o conferință intitulată „TREI DECENII DE UE (1993–2023): o construcție politico-juridică, o comunitate de valori, o identitate culturală”. La finalul conferinței, s-a adus în discuție retorica „suveranistă”, profesorul Mircea Duțu afirmând că ignorarea articolului 148 denotă neștiință sau populism.
În mai puțin de patru luni, vom fi chemați să ne alegem reprezentanții „în Europa”. Dezbaterile practic nu există. Discursurile rămân la nivel de teatru de revistă. Se ignoră total noțiuni elementare de drept. Discursurile candidaților par mai degrabă cuplete burlești. În spațiul public, politicienii își manifestă dragostea de țară prin alegerea unui meniu tradițional românesc.
Noi cu cine votăm? Jucăm din nou rolul cetățeanului turmentat „într-o soţietate fără moral şi fără prinţip”?
www.juridice.ro/725685/articolul-148-marele-absent-din-retorica-suveranista.html
